Îmi place la nebunie să mă dau cu snowboard-ul. Îmi dă o senzație de libertate nemaiîntânită până acum. Și îmi place parcă mai mult datorită faptului că am reușit să învăț să mă dau de unul singur, după o tonă de căzături. Dar am reușit …
Snowboarding-ul e dovada mea că se poate și dacă încerci, până la urmă vei reuși. E dovada mea că pot și poți face orice. E dovada că atunci când lumea îți spune că e greu și că mai bine ai face altceva, tu poți reuși dacă știi exact ce vrei și esti capabil să privești din vârful celei mai abrupte pârtii și să-ți spui : “Acum e rândul meu!”. Filozofia poate fi aplicată în nenumărate domenii, însă când mă gândesc la următorul pas mereu mă imaginez în vârful pârtiei, la fel ca prima dată.
Eram la Mărișel, acum vreo patru ani, cu fratele meu, despre care v-am mai vorbit, și cu ai lui prieteni, toți mari amatori de snowboard. Zburau pe pârtie, se dădeau cu fața, cu spatele, se roteau, săreau, câte și mai câte. Eu, de cealaltă parte, nu știam nici măcar să îmi leg legăturile. Și cu toate astea, nu m-am descurajat. Am privit cum fratele meu a dispărut ușor la orizont, după dâmburile de pe pârtie și am început să râd când mi-am amintit răspunsul lui la întrebarea mea :
-Și cum să fac? Cum să mă dau?
-Dă-te așa cum mă dau eu, uită-te cum mă duc. Și dus a fost. Așa că nu m-am lăsat mai prejos, m-am ridicat în picioare pe placă și am pornit. Vă dați seama că am făcut vreo 30 de metri până la prima căzătură. Alți 30 până la următoarea și tot așa. Începusem să împart pârtia în câte 30 de metri, să-mi planific căzăturile și, deci, opririle.
Și așa am petrecut toată ziua, pe o pârtie care nu era bătătorită bine, era plină de bolovani, se întrezăreau pe ici-colo smocuri de iarbă, iar pentru urcare nu aveau decât un teleschi. După vreo două încercări, am decis că mai bine îmi dezvolt mușchii picioarelor urcând dealul de unul singur, decât să și dau bani doar pentru a mă juli pe coate.
După aproximativ un an am mai încercat o pârtie din Austria și mai mai că mergea mai bine. În 2010 a urmat Slovacia și acolo parcă lucrurile veneau de la sine. La întoarcerea în țară m-am îndrăgostit de pârtia de la Șuior, cu telescaun, cu nocturnă, cu prețuri decente, chiar dacă trebuia să fac 150 de km. până acolo. Am lăudat-o și recomandat-o tuturor și mi-am dorit o pârtie cu telescaun și în județul Cluj. Nu de alta, dar există atâta potențial în zona asta în ceea ce privește sporturile de iarnă și e foarte păcat că nu se întâmplă nimic. Băișoara e aceeași de când o știu, fără nici un fel de îmbunătățire, Feleacu e arhiplin mereu, așa că mai mult timp pierzi la cozi la teleschi decât pe pârtie.
Mai nou s-a deschis pârtia de schi Buscat, în apropierea pârtiei de la Băișoara. Ce-mi place, chiar dacă n-am ajuns încă din cauza rupturii de menisc și a operației care i-a urmat, e că au telescaun și posibilitate de închiriere schiuri și plăci, detalii aici. Și chiar dacă nu îi cunosc personal pe cei care se ocupă de pârtie, prietenii mei mi-au zis că merită.
Așadar, mi-am zis să vă las pe voi să îmi povestiți și mie despre experiențele pe cea mai recent inaugurată pârtie din județul Cluj și să vă și premiez pentru asta. Evident, doar pe pasionații de plăci sau schiuri ori pe prietenii acestora, care sigur vor găsi de cuviință premiul pe care îl pun la bătaie, 1 skipass pentru 1 zi pentru o persoană la Buscat Resort.
Trebuie doar să-mi spuneți într-un comentariu cât costă o urcare la Buscat, puțin din cum vedeți voi pârtia/ile și ce îmbunătățiri ați aduce.
Vineri anunț câștigătorul, însă până atunci fi sigur că ai dat Like și paginii lor de Facebook.
Până una-alta, nu uita că totul stă în puterea ta, mai ales că aproape zi de zi de trezești în vârful pârtiei, privind la fascinanta coborâre care urmează.
ADVERTORIAL
*Răspunsul îl puteți găsi pe www.buscat.ro sau pe pagina de Facebook: www.facebook.com/buscatmuntelemeu
ok man,m-am gandit sa spun si eu cateva cuvinte referitor la partia Buscat: pretul e de 7 lei urcarea (putin cam scump pt o partie asa scurta), eu am fost pe partie in primul weekend cand sa deschis,era ff multa lume iar telescaunul mergea ff incet ceea ce s-ar putea imbunatati si mai mult de 3 urcari nu am facut in 2 ore jumate, debarcarea nu se face in panta si banuiesc ca acolo sunt probleme mai ales la cei cu placi, parerea mea e ca trebuia construita rampa de debarcare putin inclinata nu asa dreapta. sus langa telescaun era plin de pietricele si putina zapada ceea ce ma facut sa-mi iau skiurile in brate de fiecare data ca sa nu le zgariu( ca imbunatatire se pot pune niste garduri ca sa nu mai fie viscolita zapada de sus de pe creasta)…a si nu stiu unde sunt cei 3 km de partie ca eu am vazut doar una de aprox 1km si am inteles ca ar mai fi una rosie care nu o recomanda lumea pt ca ar fi bolovani pe ea desi zapada era destula peste tot,cam asta ar fi tot sper sa va fie de folos pt ca suntem multi dornici care dorim o partie cat de cat ok in apropierea clujului.ciao
@Ovidiu B: Mulţumesc mult pentru comentariu. Sunt convins că sunt încă o grămadă de lucruri de pus la punct, însă Buscat este cea mai nouă pârtie din judeţ, deci cred că ar ajutaţi puţin cei de acolo. Pentru ca ei să afle exact ce aşteptări avem noi de la ei, noi, cei care până la urmă vom folosi pârtia şi facilităţile pe care le oferă.
PS : Să nu uiţi să dai like şi pe pagina de Facebook ca să te putem premia cum trebuie.
@ Ovidiu B: Felicitări, ai câştigat un skipass pentru o zi la Buscat Resort. Distracţie plăcută!
Prietene Andi, se vede ca nu ai incercat motociclismul, mai ales ala off-road.
)
tânărul Cătălin : Încă n-am apucat, dar jur că vreau să încerc într-o bună zi. Prima dată să-mi iau permisul pe categoria A
PS : Dă şi tu un răspuns la întrebare pentru un skipass la Buscat…
Eu m-am apucat de snowboarding acum vreo 6-7 ani, la Marisel. Obisnuiam sa schiez, insa i-am rugat pe parinti sa ma lase sa imprumut o placa de snowboard rugandu-i sa imi dea bani si de urcari cu teleschiul. Au ras de mine, zicandu-mi ca poate dupa cateva saptamani de exersat voi putea folosi teleschiul. M-am pus pe placa, am incercat cateva miscari, si dupa 30 de minute coboram din varful partiei, aproape fara oprire si fara nicio cazatura. A fost semnul clar ca e sportul care mi se potriveste cel mai mult si ca sunt facut pentru asta. La 2 zile dupa, m-am bagat si in concursuri de snowboarding (trick contest si slalom urias), atat de mult am evoluat … De atunci snowboardingul a devenit un element definitoriu pentru mine si m-a convins ca ‘in urmatoarea viata’ vreau sa fiu snowboarder profesionist. Au urmat excursii si peripetii prin Austria si Elvetia, trambuline, railuri, extreme-routes, etc. dar asta e deja alta poveste
@ Razvain : Asemenea poveşti cred că trebuie spuse. Mai ales că odată ce ai învăţat să te dai cu schiurile sau cu placa sigur vei zâmbi la fiecare ninsoare cu gândul la pârtie. Nu te va mai deranja nici frigul, nici iarna lungă…
PS: Răspunde la întrebarea din post, să te pot trimite la pârtie aşa cum se cuvine