Cod Deontologic Unic

Asa i-au zis jurnalistii care l-au creat in octombrie la Bucuresti. E un fel de Constitutie a jurnalismului romanesc, care se vrea o copie cat de cat fidela a modelelor occidentale, ca, doar, in Occident se face presa. Cu toate acestea, analizand atent prevederile CDU, am constatat cu stupoare ca mai toate produsele media din Cluj se afla in contradictie cu acest cod, care de altfel sta la baza jurnalismului.

Spre exemplu :

“Art.2.5. Implicarea jurnalistului in orice negocieri privind vanzarea de spatiu publicitar sau atragerea de sponsorizari este interzisa”.

Cu alte cuvinte, toti redactorii sefi sau patronii de trusturi clujene care negociaza sumele de bani pentru campania electorala sau pentru orice alta reclama se autoexclud din breasla jurnalistilor (FARA EXCEPTIE), isi pierd credibilitatea si merita sa fie calcati in picioare. Acelasi lucru e valabil si pentru editorialistii ori redactorii institutiilor de presa (care negociaza pentru materialele lor sume de bani cu sponsorii), dar si pentru ceilalti membri ai redactiilor (da, da, se exclud si cameramanii si fotografii nuntasi), cu exceptia (de regula) a palmasilor (cei care isi traiesc viata pe teren, cu un telefon mobil pe post de ceas desteptator, agenda, reportofon, aparat foto/video), care nu prea fac chestii de genul asta. Sincer, corectorii cred ca sunt singurii exclusi de acest articol.

O scurta paralela pe care am vrut demult sa o comentez (e doar unul dintre nenumaratele cazuri) :

Ion Novacescu, mini mogul/patron/editorialist/jurnalist incisiv, si-a lansat cel mai nou produs media, infoprompt.ro, acolo unde (singur!!!) se descrie :

“potrivit studiilor de piata si sondajelor efectuate in Cluj, incepand cu anul 2005, Ion Novăcescu este considerat constant de catre clujeni a fi: cel mai obiectiv si cel mai incisiv jurnalist clujean.”

Cu toate acestea, noul CDU (cred ca si vechiul si oricare alt cod) il exclude din breasla jurnalistilor, avand in vedere negocierea lui directa cu diverse firme sau persoane fizice ori partide. Deoarece, conform articolului de mai sus, “implicarea jurnalistului in orice negocieri privind vanzarea de spatiu publicitar sau atragerea de sponsorizari este interzisa”.

Trecem mai departe :

“Art. 2.4. Jurnalistul are dreptul la clauza de constiinta. El are libertatea de a refuza orice demers jurnalistic impotriva principiilor eticii jurnalistice sau a propriilor convingeri. Aceasta libertate deriva din obligatia jurnalistului de a informa publicul cu buna-credinta.”

Ceea ce inseamna ca, teoretic, ar trebui si ar fi extrem de indicat sa ne opunem articolelor dictate ori platite, utilizand o reglementare legala la nivel mondial. Iar in cazul in care editorii modifica fundamental linia editoriala a unui material, jurnalistul are dreptul de a cere ca numele lui sa nu mai apara la casuta autorilor, deoarece EL NU A SCRIS TEXTUL RESPECTIV.

Un alt articol spune :

“Art. 4.2. Jurnalistul nu va accepta cadouri in bani, in natura sau orice alte avantaje care ii sunt oferite prin influentarea actului jurnalistic. Se permite acceptarea de materiale promotionale sau a altor obiecte cu valoare simbolica. Daca un jurnalist participa la deplasari in interes de serviciu la care a fost invitat, va face publica modalitatea de finantare a deplasarii.”

Dragi colegi de presa, mancati acasa! Nu mai mergeti la conferinte sa va indopati si apoi sa scrieti ineptii. Nu mai mancati la conferintele de presa pentru ca pierdeti subiectul lor si nu mai intelegeti nimic. Mereu platiti-va cafeaua cand va intalniti cu sursele. Nu de alta, dar toata lumea are impresia ca suntem niste fomisti, care abia asteapta sa manance gratis la masa vreunui bogat. Si, sincer, oamenii au dreptate. Aceleasi fete de nemancati sunt prezente de regula si la conferintele de pe sport, si la conferintele de la teatru si la intalnirile cu cei de la Crima Organizata. Si la cupele presei, nu va mai luati copiii, bunicii, vecinii de palier. Pentru ca e JENANT!

Am trei ani de presa, sustinuti puternic de ai mei parinti, deoarece nu mi-am permis sa traiesc pe picioarele mele. Dar niciodata n-am baut o cafea pe banii altuia, decat (eventual) pe banii prietenilor, nu ai surselor. Si nu va bateti pe iPod-uri sau alte chestii. JENANTILOR!

“Art. 14.1. Jurnalistul este dator sa respecte prezumtia de nevinovatie, astfel incat nici un individ nu va fi prezentat drept faptuitor, pana cand o instanta juridica nu se va fi pronuntat, printr-o decizie definitiva si irevocabila.”

Noi nu putem imparti dreptatea, pentru ca nu o stapanim. Nu stim exact cine e criminal, violator, evazionist etc. De cele mai multe ori o dam pe surse, dar si atunci incercati sa folositi conditionalul optativ. Pentru ca asa e frumos, corect si bine. Si nu mai acuzati fara probe. Nu mai decredibilizati institutiile de justitie, decat cu probe clare in fata. O decizie a instantei data intr-un caz asemanator celui urmarit nu inseamna acelasi verdict si in cazul de fata.

Subscriu la lista celor care gresesc frecvent aici!!!

Pana la urma urmei, aduceti-va aminte de ce ati invatat la facultate. Chestiile alea teoretice reprezinta anumite limite, granite, care uneori nu trebuie trecute. Desigur, puteti invoca in aceste timpuri criza economica si disparitia subita a oricarui dram de profesionalism si responsabilitate pentru asigurarea painii de maine, dar poate ca, uneori, nu asta e raul cel mai mare.

Ce-i drept, sunt convins ca foarte multi dintre cei care au redactat si au stabilit cuprinsul CDU n-au vazut in viata lor “terenul” decat de la geamul birourilor lor. Dar, documentul de fata contine, zic eu, niste chestii esentiale, care nu merita calcate in picioare.

Era sa uit : cititorii stiu cand ii pupati in fund pe politicieni ori sefii de institutii ale statului, prin stiri/interviuri sau alte materiale. E de bun simt uneori sa folositi “P”, pentru a recunoaste inainte de a fi huliti faptul ca materialul e unul cu caracter publicitar. Ati castiga mult in ochii celor cu mai mult de 12 clase.

8 thoughts on “Cod Deontologic Unic”

  1. Hei! Teoria e foarte frumoasa si ma bucur ca, in sfirsit, avem un cod deontologic clar. Sper din tot sufletul ca si practica sa fie la fel, iar patronii de care vorbesti sa nu utilizeze acest cod pe post de hirtie igienica. 🙂

  2. @ Andrei : In mod cert am varianta corecta. Provine dintr-o sursa sigura.
    @ Tibi : 4 : cred ca jurnalistii nu ar trebui sa foloseasca expresii prin care sa stabileasca vinovatia/nevinovatia unei persoane decat in cazul in care se bazeaza pe niste verdicte date de justitie.
    @ Vasile : Nu am inteles exact ce ai vrut sa scoti in evidenta.

  3. Interesant post. E foarte bine ca s-a adopatat acest COD. Nu, nu a folosit modele occidentale ci codurile romanesti.
    Am cateva observatii.

    1. art 2.5 e f ok. Jurnalistul trebuie sa se ocupe de presa, nu de marketing, sponsorizari. Trebuie sa scrie, sa scoate subiecte, sa isi faca meseria. Si sa fie platit pentru ea, cat mai bine. Pentru restul sunt alte persoane si departamente specializate. Nu poti cu o mana scrie articole si cu alta semna contracte de publicitate. E amatorism. Din pacate se mai practica….

    2. art 2.4 Pai domnule tie iti place sa scrii ceva si sa vezi articolul tau denaturat total? Este odios ca se intampla asa ceva, stim toti ca se intampla…de asta au si plecat multi din presa. Deci e un articol excelent, dar greu de aplicat.

    3. art 4.2. Da. jurnalistul trebuie sa isi faca meseria nu sa astepte cadouri. Stii si tu bine cate tentative de cumparat ziaristul au fost. Una e sa iei un pix cadou alta o excursie in Bahamas. Dar ideea asta a ta, de a indemna colegii sa nu bea o cafea, sau sa nu manace o grisina la vreo conf de presa e gresita. NU la asta se refera articolul. Uneori e bine ca tu, ziarist, sa poti plati o masa unei surse. Chiar ar fi bine, pentru ca jurnalistii trebuie sa aiba un standard de viata, nu trebuie sa fie fomisti sau cum ii numesti tu. Ar trebuie sa isi permita sa faca cinste o masa la orice sursa, asta e clar. Nu se intampla asa, asta e grav.

    4. ziaristul nu e judecator, nu poate da verdicte inaintea justitiei. Din pacate, de multe ori o face. Se zice “presupusul asasin” nu direct “asasinul”. Sigur, e delicat, pt ca in cazul lui Hilote, de ex, care a ucis 2 pers, poti deja sa zici asasin, desi inca nu s-a pronuntat justitia. Dar in cazurile cand crima nu e evidenta, e bine ca jurnalistul sa fie atent la cuvinte.

    5. As dori sa stiu si eu acele studii prin care dl Novacescu a luat aceste calificative. Chiar as fi foarte curios…eu nu am stiinta de ele…decat de sondajul Trend din 2006 cand a iesit prima…Cristina Pintilie. In fine, aici sunt orgolii deja.
    salut

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.