Despre evenimente în spațiile publice

  • by

Pe 21 ianuarie 2020, Agora Debate și Daisler Print House au organizat o sesiune de debate pe tema oportunității organizării unui festival de dimensiuni mari în centrul orașului. Majoritatea celor din sală s-au referit la Untold ca la acel mare festival, deși au mai existat voci care au făcut paralele cu TIFF sau Sports Festival.

Premisele:

  • postarea de față vine ca o reacție la dezbaterea în cauză.
  • după prima ediție din 2015 a Untold, am scris un articol în citynews.ro, în care am adus câteva argumente pentru organizarea Untold în centrul orașului.
  • părerea mea sinceră e că Untold, Jazz in the Park, Sports Festival, TIFF, Zilele Culturale Maghiare, Raliul Clujului, Street Food Festival, Maratonul Internațional Cluj și toate trebuie să se organizeze în continuare în zonele în care s-au consacrat și acolo unde e posibil să și crească (cu mici rezerve).
  • la dezbatere, punctul meu a mers către Guvern (partea care a susținut interzicerea organizării evenimentelor mari în centru orașului) grație prestației Xeniei și pentru că trebuia să votăm partea care ne-a convins, lăsându-ne părerile deoparte. A fost savuroasă.

Dezbaterea unor astfel de probleme e o normalitate în societățile vestice, de ce să nu facem și noi pași în aceeași direcție?

Dintre argumentele auzite la dezbatere am notat câteva în timpul ei și le reiau aici, pe altele le-am omis, dar deja s-au scris câteva rânduri bune despre această dezbatere și cred că ați apucat să le citiți și pe astea.

Echipa PRO organizării unor astfel de evenimente în centrul orașului, din care au făcut parte Vlad Icleanu și Silviu Șoit, a încercat să transmită că permiterea derulării unor astfel de evenimente (făcute de privați) pe spațiul public este o practică des întâlnită peste tot și are de-a face cu faptul că beneficiile pe care aceste evenimente le aduc depășesc cu mult eventualele probleme, stricăciuni, deranjuri pe care le provoacă.

Totodată, cei din echipa PRO au adus în discuție profilul Clujului care nu se poate compara cu Londra, Paris ori București în privința atragerii oamenilor, astfel că organizarea de evenimente de anvergură are efect de magnet, oamenii făcând cunoștință cu orașul prin faptul că participă la evenimente.

“Clujul nu e Paris, nu e Londra, nu e nici măcar Bucureşti, dar nici n-ar trebui să fie. Clujul trebuie să fie o capitală intelectuală şi culturală şi într-o mare măsură e deja”

Silviu Șoit – Echipa PRO

“Dacă întrebăm oamenii ce-şi doresc (despre festivaluri) ajungem la cuvintele lui Henry Ford, care zicea că oamenii îşi doreau un cal mai rapid”

– Vlad Icleanu -Echipa PRO.

Echipa CONTRA a încercat să explice că orice limitare a accesului în spațiul public (de natură financiară – trebuie să plătesc bilet și nu-mi permit, de natură fizică – sunt garduri și nu am acces – ori de natură senzorială – nu-mi place muzica de la festival etc) înseamnă de fapt o renunțare a bunului public, a standardului ridicat de viață și o fracționare a populației între cei care pot, au, merg și cei care nu. Din echipa CONTRA au făcut parte Xenia Burghelea și Robert Ciugolia.

Aș mai menționa faptul că echipa Contra a mai încercat să transmită faptul că renumele orașului, calitatea vieții nu derivă din faptul că orașul e plin de evenimente, acestea nefiind niște criterii esențiale pentru felul în care oamenii se raportează la oraș (a fost și este un oraș universitar sau hub IT sau oraș de cercetare medicală înainte să fie un oraș al festivalurilor). Mai mult, Xenia a luat în discuție faptul că locuitorii orașului își cedează mult prea ușor accesul la un spațiu public în detrimentul organizării

Marketingul unui festival nu aduce beneficii de imagine unui oraş pentru că nu îi prezintă realitățile, prezintă un episod efemer. Nu-ți vine să te muți într-un oraș pentru că ai fost la festival”

Robert Ciugolia – echipa CONTRA

“Discuția de astăzi e de fapt despre viziunea oraşului, despre cum vrea el să fie perceput. Iar organizarea unui festival major în centrul oraşului nu ne transformă într-un oraş incluziv” 

Xenia Burghelea – echipa CONTRA

Nu mai reiau restul argumentelor, deși le-am mai auzit undeva.

Ultrafestival.com

Faceți cunoștință cu festivalul ULTRA din Miami, Statele Unite. Care se întâmpla în fiecare an în parcul central al orașului, Bayfront Park. Până în 2018. Când a fost mutat. Doar pentru ca în 2020 să fie adus înapoi.

În Miami, festivalul de muzică ULTRA revine din nou în Bayfront Park, în centrul metropolei Miami, pentru 3 zile din luna martie. Și asta se întâmplă după ce în 2018 o comisie a consiliul local al orașului votase interzicerea organizării ULTRA în centrul orașului din rațiuni de deranj, valori depășite de zgomot, blocaj al traficului rutier și plângeri din partea localnicilor.
De cealaltă parte, comunitatea oamenilor de afaceri îmbrățișează prezența festivalului în centrul orașului, grație încasărilor pe care acesta le generează.

Și, potrivit Miami Herald, mai mulți membri ai consiliului local Miami au primit donații sănătoase din partea organizatorilor Ultra în schimbul unui lobby favorabil întoarcerii festivalului în centrul orașului. Totul legal, potrivit legislației americane în domeniu.

Presa locală din Miami vorbește despre negocieri care au durat câteva ore bune între consilierii locali, autorități de control și reprezentanții ULTRA tocmai pentru ca și în Miami, la fel ca în Cluj, legislația evenimentelor publice să fie aplicată discreționar.

Unde mai pui că, festivalul Ultra avea de plătit orașului aproximativ 880.000 de dolari, însemnând costuri de asigurare a unităților de salvare la fața locului (ambulanțe și pompieri), securitate (jandarmi și polițiști) și servicii de ridicare a gunoaielor. În cele din urmă, după negocieri care au durat câteva luni, cei de la Ultra au acceptat să plătească aproximativ 300.000 de dolari în loc de 880.000. În mai multe tranșe.

Ședința CL Miami vizavi de întoarcerea festivalului ULTRA în Bayfront Park.

Am ales să ofer exemplul orașului Miami ca să înțelegem că acolo autoritățile și-au asumat după o consultate publică la Consiliul Local să aprobe organizarea evenimentului cu o derogare de la legislația în domeniu. Și cazuri similare mai sunt.

Așa cum știți, și în Cluj există câteva evenimente care au o oarecare derogare de la legi și regulamente locale pentru ca acestea să se întâmple așa cum trebuie. Anul trecut s-a întâmplat în cazul Untold și al petrecerii TIFF/Da Pino organizate în parcarea Universității din oraș. Poate îmi scapă și altele, poate le știți voi. Și aici mă refer doar la nivelul de zgomot.

Mi-aș dori poate ca și Jazz in the Park, festivalul prietenilor de la FAPTE să beneficieze de un orar mai permisiv sau poate că Street Food sau Craft Beer Festival, că tot e mereu atmosfera extrem de încântătoare.

Sau Strada Potaissa, pe care o facem, de ce nu?

La dezbaterea de săptămâna trecută, Cristian Hordilă, managerul festivalului TIFF, a adus în discuție această dechidere a cutie a Pandorei pentru anumite evenimente și nevoia ca autoritățile să-și asume aceste noi limite în relația cu cetățenii și cu organizatorii de evenimente. Echipa PRO care a răspuns provocării a menționat că există situații în care organizarea unui eveniment aduce beneficii peste eventualele disconforturi create, n-a spus însă care sunt acele argumente, dar le puteți intui.

Și într-adevăr așa este. Argumentul echipei PRO e perfect plauzibil. Și a fost dintotdeauna.

Și oamenii au și vor avea mereu o dorință de a participa la evenimente, de a sta noaptea târziu pe stradă la un pahar de vin, de a socializa în parc cu mult după ce soarele a apus, de a asculta muzică și de a dansa cu mult după ora 23 și multe alte lucruri de genul acesta.

Există și reversul medaliei, cu evenimente care au fost oprite definitiv în state europene ca urmare a încălcării legislației din domeniu și care dintr-o dată nu s-au mai întâmplat. Există și astfel de cazuri.

Evenimentele Clujului au transformat pentru totdeauna orașul, impactul lor e măsurabil, vizibil și real. Poate nu chiar 45 de milioane de euro aduse în comunitate, că pare o estimare ușor exagerată fără ca un sociolog să și-o asume cu nume și prenume, dar sigur câteva zeci de milioane. Suntem city of festivals, că ne place, că nu ne place.


De cealaltă parte, mi-aș dori ca autoritățile să fie mai eficiente în a comunica faptul că au stabilit că aceste evenimente merită tratament special. Ca toți să cunoască regulile după care se joacă.

Ce riscă? Așa cum a explicat și echipa PRO, pe care participanții la dezbatere au dat-o câștigătoare, într-o democrație funcțională cetățeanul are întotdeauna ultimul cuvânt.
La urne.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.