Privatizati Posta!

Intr-o zi cred ca am sa cedez psihic la o coada de la Posta, una dintre institutiile-mamut ramase mult in urma cu orice inseamna evolutia. Iar “doamnele de la ghiseu” ar trebui inecate cu DEX-ul sau macar batute cu acesta pana ce inteleg ca “E!” nu inseamna confirmare, se spune “iese” si nu “iasa colega din tura” si cate si mai cate. Dar, mai mult decat orice, cer privatizarea Postei pentru cresterea gradului de competitivitate prin organizarea de angajari pe baza de concurs. Pentru ca oamenii de la ghiseu sa cunoasca cel putin o limba straina (sa nu ma intelegeti gresit, dar o alta limba straina in afara de maghiara pe care unele angajate o vorbesc) de circulatie internationale. Pentru ca vin saracii straini sa trimita o vedere cu Clujul si ajung mai degraba sa-si taie o vena decat sa se inteleaga cu retardatele de la ghiseu.

Azi, am avut nenorocul sa fiu nevoit sa ajung la Posta. Am fost prima data la Oficiul Postal din Zorilor, din apropierea blocului in care locuiesc. Aveam de platit o amenda de parcare primita in Salzburg (am depasit timpul pentru care platisem parcarea si am primit 21 de euro amenda – la Banca Transilvania, pentru a plati 21 de euro in contul municipalitatii din Salzburg trebuia sa achit un comision de 30 de euro, asta pentru cei curiosi). Si am dat de coada. Trei pensionari inghetati care tremurau cu facturile la Romtelecom in mana.

A durat cam 7-8 minute. Spun “Buna ziua. Sper sa ma puteti ajuta :” si ii explic “doamnei blonde” de ce am nevoie. Nu am sa inteleg niciodata femeile grase (in adevaratul sens al cuvantului) de pocnesc din toate incheieturile, asezonate cu aur din belsug pe la gat, degete, urechi etc,  cu cerceii aia comunisti in urechi si cu degete mici si groase care in afara de numarat bani nu stiu face altceva. Dupa ce ii zic doamnei problema mea, imi spune ca ea nu stie cum se fac astea si o cheama pe colega. Ma da elegant la o parte : “Urmatorul!”.

Ajung la colega, o umflata bruneta, de asemenea plina de aur. Sefa din spatele unor pereti falsi urla ca “sa mearga domnul la Oficiul 1 ca numai acolo se poate prin mandat international de plata”.

Si ajung la Oficiul Postal 1, cred ca cel mai comunist avanpost ramas inca intr-o forma de utilitate publica la Cluj. Cand intri in hala aia industriala captusita cu nu stiu ce pe pereti si vezi gemuletele alea mici, parca simti cum incepe sangele sa-ti fiarba.

Ma duc la Informatii ca nu vad nicaieri sa scrie MANDATE INTERNATIONALE DE PLATA.

Astept vreo trei minute dupa “bunica” de la informatii, plecata nu stiu pe unde. Doar era in timpul serviciului. Vine inapoi dupa vreo 5 minute si ma trimite la Ghiseul 11. Evident ca nu-mi putea da un MANDAT INTERNATIONAL DE PLATA pentru a-l completa si a merge cu el direct la ghiseu. Nu, nu … stia doar sa dea informatii. Si asta cand era disponibila.

Ajung la coada la Ghiseul 11, care e si cel de Western Union. Normal ca n-am auzit decat : “Vreau sa ridic niste bani de la nepotul meu. Din Madrid, doamna! …. De la sotia au sosit 500 de euro? Parma…. De ridicat niste bani de la barbatu-mio cum fac? E plecat in Spania … “, ca doar tot clujeanul se pregateste de Sarbatori.

Langa mine, doi tineri care nu pareau de la distanta a fi romani. Se duc la gluma aia de ghiseu cu vederi :

“Hello, do you have postcards?”, zice unul dintre ei.

“No have portcards. Numai vederi. Ileano, zi-le la astia ca n-am portcarduri. Ca nu stiu daca inteleg”, zice vanzatoarea de la Posta Romana catre o alta colega de IQ.

“Da tu, arata-le mai bine ca nu ai. Sa-si aleaga niste vederi. Ce le trebe lor amu portcarduri. Sa marga la Central ca-i pasta drum!”, zice o alta tipa de la ghiseu din apropiere.

“Portcards out, Central magazin, big”, zice ghiseista de la vederi in timp ce le indica tinerilor Centralul tinand in mana o vedere.

“Yes, poStcards, please. With this city! Do you have?”, mai intreaba o data unul dintre tineri, aratand catre mainile femeii.

In cele din urma le-a dat vederea si au cumparat-o direct. I-au platit lei. Nu retin exact, dar stiu ca femeia s-a facut ca se uita dupa restul de la bani pana cand cei doi au plecat. Cu “postcardul” lor cu tot.

Am observat intamplarea, din cauza ca la ghiseul meu nu se mai intampla nimic. Era de 10 minute schimb de tura. Si asa a ramas cred si dupa ce am plecat nervos din cladirea aia, blestemand toate umflatele trecute de 50 de ani care n-au nici o treaba cu calculatoarele la care lucreaza (data viitoare uitati-va atent cum tasteaza la calculator).

In locul tinerilor as fi explodat de 10 ori cred, sa fiu intr-o alta tara europeana si sa se intample chestia asta.

De aceea, va rog, privatizati mai repede Posta Romana!

9 thoughts on “Privatizati Posta!”

  1. true…… true……
    se uita alea la tastatura de zici ca are rahat pe taste nu simboluri. Statul ar raspunde: nu posta e de vina ci tu, care ai fost cu masina la salzburg si dupa ce ca ai tupeul sa depasesti timpul de parcare mai ai si curajul sa apari sfidator la posta cu pretentiile tale aberante.
    Respect prietene! sa auzim doar de bine

  2. La cat s-au lungit doamnele de la oficiile postale(ori tu?), musai sa citim printre randuri. 🙂 obisnuiam sa inteleg si asa, pe sarite, esenta intamplarii. My bad! 🙂

  3. @ tu, ale & vave : Evident, nu ati citit cu atentie. Altfel ati fi remarcat faptul ca prima oara m-am dus la Oficiul Postal din Zorilor, de unde am fost ulterior trimis la Oficiul Postal nr. 1 (cel de vizavi de Central).
    Li se intampla si celor mai buni dintre noi 😛

  4. Voiam să te întreb şi eu cum e Centralul în Zorilor, dar mi-a luat-o altcineva înainte.
    În rest ai dreptate… multe înjurături le-am băgat şi eu celor de la poştă. Cât despre limba străină, e cel mai trist. Aşa ceva nu ai întâlni în alte ţări, dar de… la noi e ca la noi.

Leave a Reply to UnCopilutz Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.